Ieri am fost la bunica mea. Intrand in curtea ei, m`au inundat amintirile. Mi`am adus aminte de ''paduricea'' mea[un colt unde este un liliac nu foarte mare si marita`ma mama..->vara jumatatea de metru patrat davenea o adevarata padure amazoniana..iar biata Raluca de 4..5..ani o adevarata exploratoare(spre disperarea bunicii careia ii era frica sa nu`i calc floricelele)]..de peretele baii vechi[pe care Misu l`a umplut odata cu toate jucariile mele..si am facut poze..(mereu a vrut sa facem poze..parca simtea ca nu o sa mai fie).Implicit, mi`am adus aminte si de Misu,bunicul meu.Dupa plecarea lui dintre noi, l`am numit ''bunicul ideal''...bunicul care imi cumpara niste napolitane luuunngi la 5 mii pe vremea aia]..bunicul care se juca tot timpul cu mine..care imi construia trenuri din cutii de chibrituri si brichete..bunicul care imi permitea sa`i spun Misu..de fapt Misu Pisu Cacanisu:))..bunicul care dezlega integrame..bunicul cel mai povestitor din lumea asta.Cu el am invatat prima data ca ma pot deconecta de la lumea reala.De la el am invatat sa visez.Poate cele mai frumoase momente ale copilariei mele au fost atunci cand,stateam cu el cat fuma o tigara..doua.trei..si imi povestea ''amintirile lui din copilarie''. Fara suparare,cu siguranta l`ar fi intrecut pe Creanga daca ar fi avut timp sa scrie o carte.Ma gandeam sa o scriu eu..dar,desi in minte am fiecare cuvant pe care mi l`a spus, mi`e imposibil sa transpun.
Acum..partea cu adevarat trista a povestii.De doi ani,am un verisor..cel mai frumos copil din lumea asta..dinainte sa se nasca i`am spus Razva..si Razva a ramas pentru toti..
Privind copilaria mea, ma gandesc ca ar putea fi unul dintre copiii tristi. El nu o sa se poate bucura de Misu niciodata..de fapt..de nici un bunic..el n`are un bunic care sa`l invete cum si de ce sa viseze..I`am spus ca i`l pot imprumuta pe bunicul meu..vreau sa impart cu el si bunicul meu propriu si personal:)).
Dar tot eu sunt aia rea. Eu ma supar daca nu sunt pupata inaintea lui..eu ma supar daca bunica ii acorda mai multa atentie lui. Eu ma simt cea nebagata in seama.
Parca n`as stii ca niciodata nu o sa aiba un bunic care sa`i spuna ''inchide ochisorii si dormi''
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu